PRIMARUL ȘI EDUCAȚIA

Cei născuți și educați în URSS își mai amintesc, probabil, de tabelele din manualele de istorie și geografie în care, pentru a ne face mai încrezători în viitorul comunismului și justețea vectorului socialist, se comparau toate realizările cu anul 1913, cel mai înfloritor an din istoria țarismului. Școala sovietică neglija cu desăvârșire faptul că din 1913 trecuse aproape un secol și că între timp omenirea a urcat din căruță în avion continuând să măsoare progresul, după 70 de ani de comunism, în raport cu perioada de glorie a țarismului.

Aparițiile publice din ultima perioadă ale primarului capitalei noastre, cică europene, amintesc teribil de mult de acele diagrame din manualele sovietice.

Spre exemplu, dacă este întrebat despre situația gravă a transportului public din Chișinău, despre troleibuzele care stau să se ruineze, sau vin din paști în paști, primarul ne răspunde triumfalist că în mandatul său (trei!) avem mai multe troleibuze în comparație cu anul 1990.

În aceeași manieră demagogico-sovietică aflăm că, de fapt, comparativ cu 1990, stăm mai bine și la capitolul drumuri și parcări și „numai cine nu vrea nu vede progresul evident” față de anul … 1913!

Din această perspectivă trebuie să deducem că problema Chișinăului sunt chiar chișinăuienii rău intenționați care refuză să vadă progresul prezentat cu atâta zel în raport cu primii ani de independență și care nu fac decât să critice bunele intenții și frumoasele realizări ale primarului.

În cheia acestei abordări până și sordidele gherete care au intoxicat Chișinăul de când a debarcat europeanul la primărie sunt un indiciu al progresului economic. Tot o demonstrație de progres, în sistemul său defect de referință, ar trebui înțelese și panourile publicitare de la fiecare doi metri.

Cealaltă problemă a orașului, în viziunea primarului, este educația sau, mai bine zis, lipsa de educație. După logica sa defectuoasă accidentele în capitală au loc din cauza lipsei de educație a pietonilor care traversează pe unde le vine, nu din cauza că lipsește marcajul pe străzi. Tot cetățenii needucați care calcă pe gazon, din cauza mașinilor parcate pe trotuar, se fac vinovați de munții de noroi de pe marginea drumului. Și tot din lipsă de educație unii rămân blocați în mormanele de glod din stradă.

Pentru a rezolva definitiv această problemă a Chișinăului, primarul l-a numit în fruntea Direcției Generale Educație din oraș pe A. Fleaș, cel mai educat tovarăș de garaj și purtătorul său de furtun. Lui îi va reveni de acum încolo importanta misiune de a educa tânăra generație a capitalei ca să înțeleagă corect esența progresului liberal și să nu mai critice degeaba primarul! Tot el va trebui să ducă o intensă muncă de informare și educare a părinților ca să nu se mai revolte degeaba că li se îmbolnăvesc copiii în grădinițe!

Dacă ne gândim mai bine, este și acesta un fel de „Sidite i ne dergaitesi”…

MAJORITATEA CRIMINALĂ ADUCĂTOARE DE STABILITATE

După ce au circulat mai multe expresii șablonarde cu privire la situația politică actuală, două argumente (principii/valori) sunt invocate în favoarea creării acestui guvern: 1. majoritate și 2. stabilitate.

Cei din parlament, la întrebarea permanentă despre prioritățile statului, boldeau în frunte majoritatea parlamentară ca unică soluție dătătoare de stabilitate. Încă după alegeri această idee de majoritate moldovenească bântuia ca năluca comunismului prin Europa!

Dincolo de faptul că este încropită te miri cum, din frânturi și strânsuri, această majoritate nu este nici firească, nici legală, nici morală!

– Majoritatea aceasta este împotriva firii, pentru că-i unește fără nicio noimă pe cei de extremă stângă cu cei de extremă dreaptă. Și, deși Ghimpu zice că nu el votează cu comuniștii, ci comuniștii votează cu dânsul, niciunul dintre transfugii secerii și ciocanului n-a declarat că subscrie sub acordul de asociere, că-și dorește integrarea europeană, că și-a schimbat viziunile de ultrastângă și a aderat la familia parlamentară europeană a liberalilor! N-am auzit ca Reșetnicov să scandeze la ședința parlamentului Împreună cu PL în familia NATO și UE! Tocmai de aceea, probabil, majoritatea actuală n-are nici nume, nici statut, nici regulament de organizare/funcționare.

– Actuala majoritate este ilegală pentru că nu reflectă opțiunile și votul cetățenilor din 30 noiembrie!

Și nu-i baiu că votanții lui Reșetnicov crapă de ciudă când văd că acesta o votează pe Corina Fusu , ci pentru că, deși a acumulat doar 15% de voturi, PD pretinde să conducă statul!

Este un furt pe față a votului celorlalți 85% de procente de electorat! Aceste 15% procente s-au cocoțat fraudulos pe puterea legislativă (Parlamentul) și pe cea executivă (Guvernul) și se arată nedumeriți de supărarea (legitimă!) a poporului!

Unicul document care formalizează cumva această strânsură, care-și spune majoritate, este pactul de loialitate, alias Scrisoarea de recomandare pentru premierul Filip. În rest, nu și-au luat niciun fel de angajamente unul în raport cu altul, niciun fel de obiective, niciun fel de obligații față de electorat. În fond, dacă nu există niciun Acord de constituire a majorității și niciun Regulament, odată instaurat premierul, înțelegerea poate să și cadă, dă Doamne?!

– Această majoritate fără nume, identitate, statut sfidează morala și bunul simț în ultimul hal! După ce s-au înjurat, scuipat, certat ca la ușa cortului, ani de zile, călăii și victimele au devenit buni prieteni și nu pot înțelege de ce se unesc protestatarii din fața Parlamentului. După ce se aliază cu Satana, Mihai Ghimpu anunță că va continua lupta! Cu cine? cu poporul care l-a votat?

Unde este logica și morala care să-i argumenteze gestul? De ce pe unul miluiește și pe altul huiduiește liderul liberal?

Care este diferența dintre Sergiu Sîrbu și Ion Cebanu? De ce cu unul Ghimpu se pupă, iar pe altul îl înjură? Numai pentru că unul stătea în stânga, iar altul în dreapta lui Voronin?!

După ce parlamentarii liberali le-au strâns mâna prietenește torționarilor din 7 aprilie, nu trebuie să ne mai mire că oamenii din stradă procedează la fel. Strada este o oglindă reală a lucrurilor, în care legiuitorii au făcut rabat de la morală și bun simț și au creat alianțe criminale pentru interesul propriu, împotriva poporului! Strada a fost adusă la stare de disperare de această majoritate criminală!